iunie 16, 2023 0 Comments

Atenuarea durerilor și durerilor trecătoare

Novafon – Dispozitivele NOVAFON au efect de penetrare, spre deosebire de alte aparate de terapie care oferă doar stimulare de suprafață. Stimularea verticală împinge unde sonore blânde adânc în țesut.
Aparatele NOVAFON sunt folosite de zeci de ani pentru atenuarea durerilor și durerilor trecătoare care este efectul fiziologic cauzat de masajul cu vibrații și efectul de încălzire pe care îl creează. Aplicarea masajului cu vibrații poate fi relaxantă sau stimulativă, adăugând senzația de bine. Un efect de stimulare este generat prin transmiterea vibrațiilor blânde către suprafețele pielii, mușchilor, cartilajelor și țesuturilor, care pot fi resimțite adesea timp de câteva minute până la ore după aplicare. Aplicația este foarte ușoară. Aparatele vă permit să alegeți între un masaj mai continuu (100 Hz) și mai mult un masaj prin batere (50 Hz).

?Proiectul ” Tehnologie pentru terapie în logopedie”, proiect co-finantat din Bugetul Local al Municipiului Brașov pentru activități non-profit, de interes local în domeniul educaționale ?

#activitatieducationalecopii

#logopedie

#asociatiadicta

#copiispeciali

iunie 16, 2023 0 Comments

Metode instrumentale de intervenție logopedica și întărire a aparatului fono-articulator.

Aparatura logopedică ajută copiii cu dificultăți de vorbire să își dezvolte abilitățile de pronunție și comunicare.

În cadrul Asociatiei veți beneficia de o gamă largă de sonde și instrumente Z-vibe, care ajuta la îmbunătățirea pronunției, dezvoltarea aparatului fono-articulator și implicit a procesului de înghițire prin exerciții pentru maxilar, mandibulă, buze, limbă. Aceste exerciții ajută si la reducerea abundentă a salivei și întăresc tonusul

Am adăugat la colecția noastră de instrumente :

✅ Dispozitivul NOVAFON, care generează unde sonore, cu ajutorul căruia putem facilita terapia tulburărilor de limbaj

✅ Garnitura Forbrain :

– corijarea tulburărilor de pronunție; – automatizarea pronunției corecte; – diferențierea sunetelor;

– remedierea dislexo-disgrafiilor;

– stimulare senzorială in cazul copiilor neverbali;

✅ Instrumente Logopedice TalkTools (Terapie miofunctionala orofaciala )

#vml

#logopedie

#terapiepsihomotrică

#psihoterapie

#grupuridesocializare

#asociatiadicta

#terapieaba

#autism

#copiispeciali

iunie 15, 2023 0 Comments

Antrenamentul musculaturii respiratorii

POWERbreathe Medic Plus este dispozitivul cel mai potrivit pentru persoanele care doresc să înceapă antrenamentul musculaturii respiratorii

Dispozitiv de antrenament al musculaturii respiratorii, reglabil manual.

Rezistență de antrenament reglabilă de la 9 cmH2O la 78 cmH2O (sau 1cmH2O fără arc intern)

Imbunatatire cu pana la 65% a fluxului de aer.

?Proiectul ” Tehnologie pentru terapie în logopedie”, proiect co-finantat din Bugetul Local al Municipiului Brașov pentru activități non-profit, de interes local în domeniul educaționale ?

#activitatieducationalecopii

#logopedie

#asociatiadicta

#copiispeciali

iunie 15, 2023 0 Comments

Garnitura Forbrain in terapia logopedica

In cazul tulburărilor de limbaj printre cauzele care determină recuperarea dificilă a acestora se disting:

– atenția auditiva slab dezvoltată;

– autocontrol scăzut;

– probleme in conștientizarea fonologica/auzul fonematic (capacitatea de descriminare a sunetelor verbale – fonemelor).

Uilizarea garniturii Forbrain, care amplifica sunetele verbale, transmitandu-le prin cale osoasă este de mare ajutor in terapia tulburărilor de pronunție. Copilul își aude vocea proprie, filtrata acustic, parca dintr-o parte. Prin urmare devine mult mai atent ce și cum pronunta, constiientizandu-si greșelile in vorbirea orala și scrisă.

Vibrațiile la nivelul craniului exercita o influenta stimulatorie benefica asupra sistemului nervos central. Garnitura Forbrain este utilizata cu succes in:

– corijarea tulburărilor de pronunție;

– automatizarea pronunției corecte;

– diferențierea sunetelor;

– remedierea dislexo-disgrafiilor;

– stimulare senzorială in cazul copiilor neverbali;

– învățarea limbilor străine;

– perfecționarea dicției.

?Proiectul ” Tehnologie pentru terapie în logopedie”, proiect co-finantat din Bugetul Local al Municipiului Brașov pentru activități non-profit, de interes local în domeniul educaționale ?

#activitatieducationalecopii

#logopedie

#asociatiadicta

#copiispeciali

iunie 15, 2023 0 Comments

Tehnologie pentru terapie în logopedie

“Tehnologie pentru terapie în logopedie” este propunerea Asociației Dicta pentru derularea în Municipiul Brașov, între 15 mai și 15 august 2023, de activități în scop social pentru copiii cu nevoi speciale.

Scopul proiectului este ” creșterea nivelului de integrare în învățământul de masa în rândul a 15 copii cu cerințe educaționale speciale, în urma utilizării în terapiile de logopedie de tehnologii moderne cu rezultate dovedite în tulburări logopedie,ale motricității fine și ale atenției”

?Proiectul ” Tehnologie pentru terapie în logopedie”, proiect co-finantat din Bugetul Local al Municipiului Brașov pentru activități non-profit, de interes local în domeniul educaționale ?

#activitatieducationalecopii

#logopedie

#asociatiadicta

#copiispeciali

octombrie 25, 2022 0 Comments

Importanta socializarii cu alti copii ajuta la dezvoltarea personalitatii

Learning to Play with Other Children as a Visually Impaired ...

Desi inclinam sa ne gandim la emotie doar intr-un context negativ, trebuie sa stiti ca cele mai importante efecte ale socializarii asupra personalitatii unei persoane provin din interactiunea indivizilor la nivel emotional, printr-un proces prin care fiecare individ devine psihologic accesibil celuilalt.

In ceea ce priveste copilul, la inceput, familia este considerata drept cea mai importanta, apoi in copilarie si adolescenta devin importante grupurile de prieteni si scoala, iar pentru adulti grupul de la locul de munca si noua familie intemeiata. In majoritatea situatiilor mamele sunt cele care il introduc pe copil in societate, iar pentru dezvoltarea personalitatii sale cel mai important este chiar modul de a se comporta al mamei.

Studiile arata ca o atmosfera negativa de acasa poate afecta in mare masura un copil, de aceea dezvoltarea personalitatii unui copil depinde foarte mult de interactiunile sociale la care este supus si de efectele pe care le are aceasta din urma asupra lui. Succesul sau esecul in cadrul programelor scolare vor avea si ele la randul lor un impact asupra personalitatii in curs de formare a copilului, tocmai datorita timpului petrecut cu rost la scoala. Iar daca valorile pe care le gaseste la scoala nu sunt apropiate de cele formate in sanul familiei, atunci vor aparea conflicte prin care fie auto-apreciere sau incredere in sine se vor consolida, fie vor inceta sa mai existe ca sentimente pentru copilul respectiv.

Factori care influenteaza socializarea cu alti copii

Termenul “social” se refera la o relatie sau interactiune intre doua sau mai mult persoane care raspund si se influenteaza reciproc. Socializarea este un proces important in dezvoltare copilului deoarece acesta devine membru functional al unui grup si preia valorile, comportamentele si convingerile celorlalti membri. Desi acest proces incepe de la nastere, perioada copilariei este una cruciala si modul in care el este disciplinat/cum raspunde fata de disciplina si cum isi dezvolta comportamentul independent sunt conectate la procesul in care apare socializarea.

Ce anume poate influenta modul de socializare cu alti copii

Influentele familiale si parentale. Familiile sunt diferite si rolul fiecarei familii este in schimbare (presupunand diverse asteptari cu privire la rolurile asumate, tipare de interactiune, istoric al evolutiei si relatie cu alte sisteme). Familia poate fi catalogata drept: familia nucleara (mama, tata si progenituri care convietuiesc impreuna, familia extinsa (cand doua sau mai multe familii locuiesc impreuna aparand si bunicii, unchii/matusile in grup), familia monoparentala (cand este vorba de un singur parinte, reprezentand un procent in continua crestere).

– Dimensiunile comportamentului parental. Cercetatorii au descoperit faptul ca acceptarea-respingerea si controlul-autonomia reprezinta factori esentiali care determina atitudinea unei familii fata de socializarea copilului. Structura familiei si carcateristicile personalitatii parintilor au un impact major in socializare. In acest sens, daca suntem extrem de severi, copiii pot fi impiedicati sa-si manifeste personalitatea pe deplin, pe cand daca le oferim prea multa independenta putem sa incurajam (involuntar) manifestari inadecvate.
– Efectele pedepsei si disciplinei. Metodele de disciplinare includ pentru multi parinti: palmuiri, tipete, umilinta sau crearea sentimentului de inferioritate sau a unei aparente lipsa de afectiune (fata de copil). O abordare adecvata a pedepselor (in raport cu gravitatea lor) si mai ales constanta ajuta copiii sa-si formeze un simt al increderii si al controlului asupra propriei vieti si, chiar daca parintii nu realizeaza acest lucru, reprezinta aspecte extrem de importante in procesul de socializare.

Problema principala care poate aparea in cazul socializarii este reprezentata de respingere care este resimtita amplificat de copii si prin urmare ajung sa se retraga si sa se izoleze. Pentru a o putea evita, iata ce faze evolutive in socializare trebuie sa urmareasca parintii.

4 activities that teach kids how to take turns | Lovevery

Faze evolutive in socializarea cu alti copii

-Prima faza a dezvoltarii sociale este reprezentata de joaca de unul singur, mormaind, vorbind cu sine si ocazional impartind o “comoara” cu unul din parinti. In cazul in care vreun alt copil intervine, mai mult ca sigur va fi blocat, impins in afara jocului. Apoi urmeaza perioada in care cel mic e capabil sa se joace cu alti copii si apare ideea de a imparti, de a astepta randul sau de a fi “primul”/”ultimul”. Aceasta etapa este dificila deoarece copiii se pot supara pe camarazii de joaca aruncandu-le vorbe de ocara pentru ca apoi sa continue prietenia ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. In cele din urma, grupul se extinde la trei-patru copii pana cand copilul intra la gradinita si se bucura de compania grupului si de noile experiente pe care le implica asocierea cu acesta.

-un alt aspect important este reprezentat de programarea socializarii, astfel mamele (in general) incearca sa identifice copiii din imprejurimi care pot servi drept tovarasi de joaca (fara a avea importanta sexul copilului, deoarece la varste mici nu are relevanta). Puteti fie sa invitati copii in vizita organizand mici petreceri tematice sau activitati care sa le faca placere, fie puteti accepta invitatii in vizita. Este de preferat ca prima intrevedere sa se incheie intr-o nota vesela (pentru a incuraja repetitia), prin urmare este indicat sa supravegheati interactiunea de la distanta pentru a preveni eventualele dispute. In cazul in care copilul merge in vizita la un prieten/vecin, este bine sa il urmariti pentru a va asigura ca ajunge la destinatie in siguranta (chiar daca este vorba de o distanta scurta), evident daca are varsta necesara pentru a putea merge pe strada neinsotit.

– o alta faza importanta este reprezentata de perpetuarea unui limbaj nepotrivit (dobandit in urma interactiunii cu alti copii). In acest caz trebuie sa interveniti rapid si eficient, fara a tergiversa, deoarece un astfel de comportament se poate permanentiza. Trebuie sa actionati in mod identic cand este vorba despre impins, lovit sau “farse” nepotrivite efectuate de copilul vostru altuia. Retineti insa ca exista situatii in care actiunile au avut un scop defensiv si puteti interveni prin limitarea interactiunii cu copilul/copiii respectiv la maxim.

– nu in ultimul rand, este vorba despre perioada integrarii scolare in care puteti colabora cu invatatorul/profesorul. In cest sens, cadrul didactic poate stimula o socializare benefica (intre colegi cu interese/pasiuni/obiceiuri similare) sau ii poate ajuta pe cei care prezinta probleme de adaptare. Copiii cu dificultati in invatare pot manifesta dificultati in exprimare sau chiar de integrare sociala.

Prima luna – bebelusul este o creatura sociala, adorand sa fie atins, tinut in brate, sa i se vorbesasca si zambeasca. La inceput va experimenta in functie de expresiile voastre faciale, deci puteti incerca tot felul de strambaturi (pe care va incerca sa le imite sau le va gasi amuzante). Asculta tot ce i se spune si invata din sunete, dar este important un contact vizual permanent. Va trece foarte rapid de la plans la gangureli.

3 luni – multe ore le petrece privind la lucrurile din jur. Se poate observa chiar o tentativa de prim zambet, urmata de o interactiune cu parintii cand stie ca primeste zambete inapoi.

4 luni – copilul devine tot mai deschis fata de noi persoane, intampinandu-le cu chicoteli, dar nimeni nu este la fel de aproapiat ca parintii (carora le ofera entuziasmul sau). Veti observa aparitia gangurelilor si este bine sa le incurajati, raspunzandu-i chiar daca sunteti ocupati in acel moment.

7 luni – invata sa-si stapaneasca aptitudinile, deci nu e preocupat de alti copii. Cand doi copii sunt pusi alaturi pentru a se juca la aceasta varsta, prefera de obicei jocul de unii singuri. Odata ce invata sa mearga va fi atras si de alti copii (din cand in cand) carora le va zambi si ii va imita. Inca prefera familia si va incepe sa dezvolte anxietatea de separare.

12 luni – poate parea antisocial (cand plecati de langa el sau cand este in bratele unei alte persoane), preferandu-va prin excluderea celor din jur si poate fi extrem de deranjat cand nu sunteti in preajma (doar prezenta voastra il poate calma).

13-23 luni – devine interesat de lume si de cum se raporteaza aceasta la persoana sa. Pe masura ce invata sa vorbeasca si sa comunice cu ceilalti, va invata si sa-si faca prieteni, apreciind compania altor copii de varsta sa. Totusi, intre 1-2 ani isi va apara cu strasnicie jucariile si va incepe sa-si imite prietenii si sa petreaca timp urmarindu-i. Va incepe sa isi doreasca independenta – refuzand sa va tina de mana.

24- 36 luni – va deveni extrem de centrat pe sine, nefiind interesat de empatizare si presupunand ca toate lumea simte la fel ca el. Nu va ingrijorati deoarece cu ajutorul vostru va invata sa imparta si sa-si astepte randul si chiar poate crea legaturi speciale de prietenie.

Sfaturi legate de socializarea cu alti copii

– nu exista un numar maxim sau minim de prieteni si tipul sau de comportament va determina daca va avea unul sau mai multi
incurajati copiii sa participe in jocuri de grup, fie creandu-le voi, fie alaturandu-va unuia pentru a oferi oportunitatea de a interactiona
– nu uitati de temperamentul copilului. Chiar daca copiii activi se pare ca se adapteaza mai usor situatiilor noi si au mai multi prieteni, cei mai timizi tind sa dezvolte prietenii mai profunde.
– daca copilul are probleme in a-si face prieteni, apelati la invatator/educator pentu a-l asocia cu cineva cu personalitate asemenatoare.
– nu-i fortati niciodata sa-si faca un anumit prieten, deoarece acest lucru trebuie sa vina de la sine (iar copiii sunt extrem de empatici si pot ajunge la o reactie de respingere).

Cand sa va ingrijorati: daca copilul nu este interesat decat de voi indiferent cat efort investiti, daca este foarte agresiv cu alti copii si actioneaza in mod violent si, nu in ultimul rand, daca pare absent si dezinterest de totul din jurul sau. Socializarea din copilarie determina modul in care adultul relationeaza, prin urmare aceasta perioada este extrem de importanta.

octombrie 10, 2022 0 Comments

Autismul în școală. Profesorii pot ajuta copii autiști (cu TSA) în clasă

Top Autism Schools in USA – AngelSense

Autismul poate prezenta multe provocări în viața de zi cu zi a unui copil. În special, poate avea un impact asupra modului în care interacționează un copil autist cu sistemul de predare, cu colegii săi, cu profesorii săi în sala de clasă și în școală. Poziția ta de profesor îți oferă ocazia perfectă de a-i ajuta să depășească aceste bariere și să profite la maximum de educația pe care sistemul o oferă.

Sfaturile pe care ți le oferim sunt puncte de plecare utile dacă ești nou în sprijinirea copiilor autiști sau adăugiri utile la cunoștințele tale existente, dacă ai mai lucrat cu ei. Acestea îți vor permite să devii mai încrezător în sprijinirea copiilor autiști în sala de clasă, ajutându-i să-și atingă potențialul maxim.

Cum afectează autismul învățarea în școală?

O majoritate a copiilor cu tulburări ale spectrului autist din Europa frecventează școlile primare de masă. Problema este că multe școli de stat nu sunt echipate pentru a oferi sprijinul de care au nevoie copiii autiști. De fapt, potrivit National Autism Society și Ambitious About Autism, majoritatea profesorilor nu simt că au primit o pregătire adecvată pentru a preda copiiilor autiști.

Un mediu de clasă neprietenos pentru autism poate dezavantaja enorm copiii autiști. În special, le poate provoca dificultăți în învățare și în gestionarea vieții de zi cu zi. În plus, aceste probleme pot avea un impact durabil asupra lor.

Acesta este motivul pentru care, în calitate de profesor, este crucial să fii conștient de implicațiile educaționale ale autismului și cum să adopți metode eficiente de predare pentru copii autiști. Integrând stiluri adecvate de învățare a autismului și ameliorând orice disconfort în clasă, le vei permite copiilor autiști să participe la o învățare mai confortabilă și să devină mai pregătiți pentru viitorul lor.

Autismul în sala clasă: sfaturi și strategii

Să ai un copil autist în clasă poate fi o provocare, dar și incredibil de satisfăcător dacă știi cum să oferi sprijinul potrivit. Indiferent dacă îi ajuți să-și mențină rutina, să facă față suprasolicitării senzoriale sau să învețe într-un mod care rezonează cu ei, toate intervențiile tale le vor aduce beneficii semnificative și de durată.

7 sfaturi de top pentru sprijinirea copiilor autiști în sala de clasă:

  1. Stabilește o rutină cu ei.

Lumea este adesea un loc confuzant și care provoacă anxietate pentru copiii autiști. Acesta este motivul pentru care sunt reconfortați de o rutină previzibilă și stabilă. Din fericire, natura structurată a școlii este perfectă pentru acest lucru, dar trebuie să găsești o modalitate de a le clarifica rutina zilnică.

Crearea unui orar vizual este o metodă eficientă și larg utilizată pentru a face acest lucru. Acesta implică plasarea de imagini și cuvinte simple pe un orar, în ordine cronologică, pentru a descrie activitățile și procesele din ziua copilului. Acest ajutor vizual îi oferă copilului un sentiment de siguranță, acționând în același timp ca un memento să sunt oameni în jur care îl susțin și la care poate apela pentru ajutor.

  1. Ia în considerare mediul de învățare.

Mulți copii autiști experimentează ceea ce este cunoscut sub numele de sensibilitate sau desincronizare senzorială. Acest lucru îi poate determina să aibă reacții intense pozitive sau negative la stimularea senzorială. Deci, un pas util și simplu pe care îl poți face este de a face ca mediul din clasă să fie mai puțin copleșitor pentru ei.

Deoarece fiecare copil autist este diferit, va trebui să înveți care sunt sensibilitățile individuale ale fiecăruia. Observă cum reacționează la anumite sunete sau la atingerea anumitor țesături și vezi dacă părinții sau îngrijitorii lor pot oferi idei despre ce sensibilități are copilul. Apoi, fă tot ce poți pentru a elimina sau a reduce orice stimul din mediu care le provoacă anxietate.

De exemplu, dacă copilul devine extrem de supărat de sunetul clopoțelului școlii, i-ai putea permite să pună dopuri în urechi sau căști fonoabsorbante cu cinci minute înainte să se termine ora. Asigură-te că programezi această tranziție în rutina sa.

  1. Gestionează modificările și tranzițiile.

Deoarece rutina unui copil autist este crucială pentru confortul său, schimbările și tranzițiile pot fi incredibil de copleșitoare pentru el. Schimbările sunt adesea inevitabile și chiar necesare în școală, dar vestea bună este că poți atenua anxietatea pe care o induc schimbările pregătind copilul autist în prealabil.

De exemplu, dacă intenționezi să schimbi programul într-o săptămână, pune aceste schimbări pe programul vizual cu câteva zile înainte. Arătă-i și dă-i imagini cu schimbările pentru a le privi până în ziua schimbării. Atașarea unor astfel de predictibilități unei sarcini neașteptate îl poate ajuta să se simtă mai puțin descurajat și îi oferă timp să se adapteze mental.

revisitED: Jacksonville School for Autism helps students adapt to outside  world - reimaginED

  1. Vorbește și comunică foarte clar.

Deși variază de la o persoană la alta, autismul poate afecta capacitatea unui copil de a comunica și interpreta sensuri ascunse și subînțelesuri. Acesta este motivul pentru care trebuie să iei în considerare cu atenție toate cuvintele pe care le folosești și modul în care îți structurezi propozițiile. Evită să le complici cu metafore și întrebări retorice. Păstrează-le simple și extrem de directe.

De exemplu, dacă trebuie să-i ceri unui copil autist să facă ordine, poți fi tentat să spui: „Ionel, poți începe să-ți împachetezi creioanele și să le aranjezi în penar, te rog?” Foarte probabil Ionel va răspunde astfel ”DA, pot” și dacă vă vede că vă iritați este extrem de probabil să devină foarte neliniștit și confuz. Sau dacă întrebi ”Ionel, vrei să-ți împachetezi creioanele și să le aranjezi în penar, te rog?” răspunsul poate fi în funcție de starea sa ”Da, vreau” sau ”nu, nu vreau”, dar în ambele cazuri nu va aranja creioanele. O instrucțiune mult mai clară pentru el ar fi: „Ionel, lasă creioanele aranjate în penar”.

  1. Integrează interesele lor.

Unul dintre multele lucruri care îi fac pe copiii autiști unici este modul în care pot forma interese foarte concentrate. Indiferent dacă este vorba de trenuri, dinozauri, electronice, unicorni sau o anumită perioadă din istorie, aceste interese pot fi folosite ca poartă către învățare. Tot ce trebuie este o oarecare creativitate și angajament în crearea lecției și în planificarea temelor.

De exemplu, dacă știi că interesul copilului sunt unicornii, integrează cuvinte și imagini legate de ei în probleme de matematică și exerciții de ortografie. Dacă faci acest lucru, poți face o mare diferență în ceea ce privește cât de implicat este copilul autist în aceste activități de învățare.

Oricum, orice faci, nu contrazice niciodată un copil autist pe interesele sale speciale, va avea în 99.99% din cazuri dreptate în informațiile oferite și în logica abordată, oricât de complexe sau de fantastice ar părea.

  1. Lucrează cu părinții / îngrijitorii lor.

Părinții, bunicii, îngrijitorii lor sunt adevărații experți în particularitățile copiilor lor autiști. Pentru a sprijini pe deplin copilul la școală și în afara acesteia, ar trebui să te coordonezi cu părinții și să le împărtășești acțiunile tale de acomodare a copilului lor. Împreună puteți sugera intervenții care au funcționat acasă sau invers în școală pentru a le integra acasă în rutina lor.

Construirea unei relații nu numai că va aduce beneficii copilului autist, ci va ajuta și părinții, îngrijitorii să se simtă în largul lor cu privire la educația copilului, să se simtă mai puțin singuri în educarea copilului lor. Angajamentul tău de a lucra cu ei le va construi încrederea în capacitatea școlii de a le susține copilul.

  1. Construiește-ți rezistență.

Chiar și atunci când crezi că faci totul bine, predarea unui copil autist poate fi deseori anevoioasă. Copilul și părinții săi se bazează pe tine pentru a face totul posibil, așa că este important să ai resurse de calm pentru zilele grele și să vorbești cu consilierul școlar să faci puțină terapie proprie cu acesta pentru a te detensiona.

Adesea, acest lucru vine cu experiența și cu o mentalitate pozitivă, așa că depinde de tine să investești timpul în întărirea răbdării și în a te detensiona. Iată câteva lucruri simple pe care să le repeti zilnic, mai ales când lucrurile devin dificile.

  • Construirea unei relații cu copiii autiști nu se întâmplă peste noapte.
  • Este nevoie de timp, dăruire și răbdare.
  • Fiecare greșeală pe care o faci este un feedback valoros pentru a afla ce nu funcționează.
  • Nu vei obține întotdeauna lucrurile imediat și, în cele din urmă, copiii autiști sunt încă copii, care pot fi complicați chiar și în cele mai bune momente.
  • Mai presus de toate, copiii autiști nu sunt dificili intenționat.
  • Ei fac tot ce pot mai bine cu viziunea lor asupra lumii și cu sprijinul pe care îl au la dispoziție.

Fii un profesor care oferă asistență și integrare unui copil autiști în sala de clasă

Deci, în acele zile în care ai un copil autist care întrerupe cursul și îți vine să sari în sus, amintește-ți că probabil acționează dintr-un motiv. De obicei se datorează unei nevoi care nu este îndeplinită. Odată ce afli care sunt nevoile lor, este posibil să descoperi că lucrurile devin mult mai ușoare. Acel sentiment de realizare pe care îl obții prin susținerea lor va depăși într-o zi orice stres l-ai simțit în trecut.

Susținerea unui copil autist în clasă nu este ușoară, dar este una valoroasă și incredibil de satisfăcătoare. Ajutarea copiilor autiști să se implice pe deplin în învățare nu numai că face experiența lor educațională mai pozitivă și mai benefică, ci și deschide calea lor către un viitor în care își pot atinge întregul potențial cu încredere în cei din jur

 

 

octombrie 10, 2022 0 Comments

Rolul familiei în integrarea copiilor cu cerințe educative speciale

Autism Services Lacking for West Virginia Families | WVPB

Ca fiinta sociala, omul este dependent de ceilalti oameni. Aceasta dependenta inseamna, de fapt, ajutor, posibilitatea de a comunica si coopera. Acest lucru da nastere la sentimentul de apartenenta si solidaritate umana, precum si la sentimentul de securitate al individului.

Din categoria copiilor cu CES fac parte atat copiii cu deficiente propriu-zise la care, cerintele speciale sunt multiple, inclusiv educative, cat si copiii fara deficiente, dar care prezinta manifestari stabile de inadapatare la exigentele scolii. Din prima categorie fac parte :

Ø      copiii cu deficiente senzoriale : vizuale, auditive, locomotorii ;

Ø      copiii cu deficiente mintale ;

Ø      copiii cu tulburari afective (emotionale) ;

Ø      copiii cu handicap asociat.

Identificarea cerintelor educative speciale

Terminologia educatiei speciale, ca si cea a domeniului mai larg al problematicii deficientei, constituie un camp semantic complex si in evidenta schimbare. Precizarea catorva notiuni de baza va reflecta conceptia despre aceasta:

Aspectul medical – Deficienta este un termen care semnifica absenta, pierderea sau alterare unei structuri, ori a unei functii )anatomice, fiziologice sau psihologice). Deficienta poate fi rezultatul unei maladii, a unui accident, dar si a unor conditii negative din mediul de dezvoltare a unui copil, cu deosebire carente afective. Deficienta afecteaza capacitatea de munca, deregland procesul de adaptare si integrare in mediul scolar, la locul de munca sau in comunitatea din care face parte persoana in cauza.

Aspectul functional – Incapacitatea (disfunctia/disabilitatea) o diminuare totala sau partiala a posibilitatilor fizice, mintale, senzoriale, consecinta a unei deficiente, care impiedica efectuarea normala a unor activitati. Este perturbarea capacitatii de indeplinire nomala a unei activitati sau a unui comportament.

Aspectul social – disabilitatea este un dezavantaj social, rezultat dintr-o deficienta sau incapacitate, care limiteaza sau impiedica indeplinirea unui rol intr-un context social.

Dificultati intalinte de persoanele cu deficienta:

  1. a)dificultati de ordin general:

Ø      de deplasare si de miscare (deficiente fizice);

Ø      de exprimare – comunicare (deficiente senzoriale si de limbaj);

Ø      de adaptare la modul de viata cotidian si la rigorile vietii sociale (deficienta mentala);

Ø      dificultati de intretinere (venituri mici, lipsa de resurse)

  1. b)dificultati de ordin profesional:

Ø      instruirea si pregatirea profesionala a persoanlor cu diferite forme si grade de deficienta;

Ø      dificultati de plasare la locuri de munca corespunzatoare;

c).dificultati de ordin psihologic si social:

Ø      bariere psihologice care apar intre persoanele cu si fara disabilitati ca urmare a dificultatilor de adaptare si a prejudecatilor celorlalti

Interventia specifica este un proces care da posibilitatea persoanelor cu deficienta sa ajunga la niveluri functionale fizice, psihice si/sau sociale, corespunzatoare, furnizand totodata instrumente cu ajutorul carora persoanele isi pot organiza viata in directia obtinerii unui grad mai mare de autonomie.

Sintagma „cerinte educative speciale” este in opinia lui T. Vrasmas „o formula aparent ambigua”, ea reprezentand mai mult „o maniera terminologica mai relevant in plan psihopedagogic”, pentru ca este destinata fixarii demersului educationl, precum si a analizei cauzelor esecului scolar. Aceasta pentru ca starea de defcienta se poate manifesta, insa, si in absenta unei deficiente reale, atunci cand este provocata de unele capacitati sau dereglari, mai mult sau mai putin temporare, mai ales in prezenta unor conditii defavorabile de mediu social asa cum ar fi :

Ø      familii dezorganizate si lipsite de potential educogen;

Ø      institutii de educatie si ocrotire cu caracter inchis si o slaba organizare, care izoleaza copiii;

Ø      situatie materiala precara care obstructioneaza motivatia pentru scoala a copiilor

Din aceste motive sintagma „cerinte educative speciale” cuprinde o serie de copii care intampina greutati la invatatura, tulburari de conduita scolara, dificultati de adaptare. Tot in aceasta categorie sunt inclusi cei care intampina dificultati obisnuite la un obiect de invatare, dar mai ales cei care devin stigmatizati datorita indisciplinei in ore. Nu este nici o indoiala ca toti acesti copii trebuie ajutati, insa modalitatea prin care se face aceasta suporta diferentieri : abordare diferentiala, abordare individualizata (sau personalizarea abordarii).

Identificarea si evaluarea corecta a copiilor cu cerinte educative speiale este piatra de hotar care poate determina evolutia in timp a dezvoltarii armonioase a personalitatii copiilor si ea trebuie facuta numai de serviciile specializate pentru o corecta orientare scolara si o recomandare calificata asupra interventiilor de care ar putea beneficia copilul pentru realizarea deziteratului „egalizarea sanselor tuturor copiilor”. Identificarea cerintelor educative speciale si interventia de sprijin, au ca scop final evitarea insucceselor scolare care pot avea influente nefaste in dezvoltarea armonioasa a personalitatii.

Eficienta procesului de invatamant presupune raportarea randamentului (a performantelor scolare) la solicitarile obiective. Succesul sau insuccesul scolar presupune raportarea concomitenta atat la exigentele externe, cat si la posibilitatile interne ale elevului. Nuantarea este impusa de diferentele care exista intre elevi in ceea ce priveste posibilitatile lor interne de a raspunde la solicitarile externe. Succesul sau insuccesul imbraca forme concrete de manifestare, diferite de la o situatie la alta, diferite de la un elev la altul.

Insuccesul scolar poate fi de doua categorii :

Ø      insuccesul generalizat – in cazul elevilor care intampina dificultati de adaptare la viata scolara si care nu fac fata baremurilor minime la majoritatea obiectivelor;

Ø      insuccesul particular – in cazul elevilor care intampina greutati la unele obiective de invatamant sau pentru o anumita perioada de timp.

Insuccesul scolar exprima o discordanta intre cerintele instructiv – educative, pe de o parte, si posibilitatile fizice si psihice ale elevului, pe de alta parte. Intrucat insuccesul antreneaza ambii poli ai relatiei, el poate fi considerat ca fiind „rezultatul unei duble inadaptari: a copilului la activitatea scolara si a scolii la factorii interni ai acestuia”

Sfera insuccesului scolar s-a extins prin cuprinderea unor fenomene ca :

inadaptarea scolara – dificultati de integrare si acomodare cu viata scolara;

mediocritatea – elevii cu note mici si nivel de aspiratie si motivatie scazute, desi au aptitudini medii si chiar supramedii;

subrealizarea scolara – se refera la elevii cu aptitudini inalte si exceptionale care nu ating performantele de care ar fi capabili datorita unor multitudini de variabile;

abandonul scolar – parasirea scolii si renuntarea la studiu deliberat sau fortati de anumite imprejurari.

Un insucces scolar permanentizat determina efecte negative asupra elevului in cauza, atat in plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine si pierdere a increderii in fortele proprii, cat si in plan social pentru ca permanentizarea insuccesului „stigmatizeaza”, induce o marginalizare a elevului in cadrul grupului scolar, ceea ce actioneaza negtiv asupra dezvoltarii personalitatii.

Din analizele facute de specialisti a rezultat faptul ca exista doua tipuri de insucces scolar:

insuccesul de tip cognitiv – care se refera la nerealizarea obiectivelor pedagogice de catre elevii in cauza, ceea ce atesta niveluri scazute de competenta oglindite in note mici, situatii de corigenta, rezultate foarte slabe la invatatura, sau chiar repetentie, adica esec scolar. Aceste niveluri scazute de competenta se explica fie prin intarzieri in dezvoltarea intelecuala, fie printr-o serie de neajunsuri in plan motivational, volitional si operational (nivel de aspiratii scazut, absenta unor deprinderi de munca sistematica, insuficiente la nivelul operatiilor logic abstracte).

septembrie 23, 2022 0 Comments

Rolul insoțitorului „shadow” in clasă

boy and his shadow. Lonely little child playing with his shadow outside.  imaginary friend. the concept of autism and loneliness. Copy space for your  text Stock Photo | Adobe Stock

Ce trebuie să facă un profesor când i se oferă un elev greu de gestionat sau care are

provocări de învățare? Se pare că soluția de bază pentru unele școli a fost aceea de a

recomanda elevului o „umbra” (shadow) în clasă. Deseori, acesta este denumit asistent
educational, asistent pentru nevoi special sau profesor de sprijin. Această soluție îl
mulțumește pe profesorul deja ocupat, deoarece îi ia încărcătura supimentară si se
poate ocupa de toți copiii. De asemenea, îi mulțumește si pe părinți (care își permit
costul însoțitorului), deoarece ei simt că copilul lor primește o atenție individualizată.

Echilibrul dintre asistență și independență
Scopul unui profesor de sprijin este de a crește independența și de a gestiona
comportamentele negative. Dar ceea ce vedem de obicei este invers. Adesea, umbra
clasei va sta lângă elev (de parcă asta nu distrage atenția?!?!) și „ajută” elevul prin
munca care i s-a dat. Elevul se gândește: „Uau, dacă o țin pe această persoană în
preajmă, nu trebuie să fac nicio treabă singură!” – Copil inteligent! Se pare că, cu cât
studentul devine mai incapabil, cu atât umbra oferă mai multă incitație și se obține mai
puțină independență.
Celălalt obiectiv principal este gestionarea comportamentelor, dar dacă inaoțirorul nu
este antrenat corespunzător (din păcate, este adesea cazul), consecințele duc adesea
la întărirea comportamentului negativ. Recent, am fost într-o sală de clasă în care elevul
se chinuia să treacă de la o activitate preferată la o activitate de lucru și a început
etapele incipiente ale unei crize de furie. Pentru a-l împiedica să fie perturbator, umbra
l-a îndepărtat din cameră și l-a dus la bibliotecă pentru a se „calma” (adică, acest lucru
i-a întărit comportamentul menținut de evadare).Există momente când o umbră este
necesară, dar apoi implementarea corectă a acesteia va face toată diferența.

Care este rolul umbrelor în școală?
În loc să stea lângă un elev și să-l îndemne verbal să meargă la coadă sau „du-te să-ți
iei gustarea”, însoțitorul va fi bine pregătit cu  imagini  sau programe de imagini care duc
la bun sfârșit treaba. În loc să aștepte să apară o eroare, „umbra” poate chiar să
folosească imaginile pentru a-i îndemna pe copil ÎNAINTE de a începe activitatea și
apoi să-l trimită să îndeplinească singur sarcina. De exemplu, dacă se așteaptă ca
copilul să participe la „cerc”, umbra poate revizui regulile îm timpul „cercului” cu el în
prealabil. Asistentul poate fi în fundal, urmărind elevul în timpul cercului (NU stă lângă
elev) și apoi oferă întărire dacă prestatia este finalizată conform așteptărilor.

SFAT: Întărirea pentru respectarea regulilor poate fi un autocolant, o bifă sau o pauză
de 5 minute).

Cumpără Smiley Face Autocolant 500 buc/roll pentru copii ...

Asistentul ar trebui să-l îndemne pe profesor
Un asistent bine antrenat va acționa ca un intermediar între elev și profesor. Uneori, ca
urmare a dependenței de insoțitor, elevul nu știe cine este profesorul lui! În schimb,
însoțitorul ar trebui să-l îndemne pe elev către profesor – să-l asculte în timpul orelor de
instruire, să răspundă la întrebările lui și să anunțe când s-a terminat munca
lui. Alternativ, însoțitorul poate determina profesorul să facă lucruri precum să aleagă
copilul să răspundă la o întrebare când știe răspunsul sau să repete o instrucțiune pe
care elevul poate nu a auzit-o.

SFAT: Umbra ar trebui să-l facă pe profesor să se simtă sprijinit, să fie atent în a face
sugestii, astfel încât să nu simtă că i se spune cum să-și facă treaba.
Asistentul ar trebui să ajute copilul să-și facă prieteni

Dacă un copil are dificultăți în a-și face prieteni, “shadow”-ul poate fi de ajutor. Dacă
“Ionut” are dificultăți în a-și face prieteni, a-i spune să meargă să se apropie de alți elevi
și să-i întrebe „pot să mă joc?” poate duce la prietenia dorită. Mai mult, asistentul poate
să se împrietenească cu ceilalți elevi din clasă și să-i pună să se apropie de Jenny și să
spună lucruri precum „Vino, stai lângă mine”. Gândindu-se mereu cu doi pași înainte,
dacă este înainte de ora gustării, asistentul poate manipula situația astfel încât Ionuț să
ofere gustările, iar ceilalți elevi trebuie să-i ceară o prăjitură. Sau dacă este timpul
artelor și meseriilor și Ionuț iubește creioanele, asistentul poate da cutia de creioane
unui alt elev, astfel încât Ionut să-i ceară acel elev un creioane.
Un asistent folosit corespunzător ar trebui să fie în fundal influențând situația pentru a
crește independența și a reduce comportamentele negative. A oferi unui elev un
însoțitor în clasă este adesea o soluție temporară, care deși poate părea să ofere o
oarecare ușurare, este posibil să înrăutățească lucrurile pe termen lung. Când un
asistent este în sala de clasă, obiectivele ar trebui implementate și monitorizate cu
atenție de un profesionist cu experiență în furnizarea de sprijin comportamental (în mod
ideal, un specialist ABA).

 

septembrie 23, 2022 0 Comments

Principii de învățare motrică (VML) în ameliorarea apraxiei la copii

Introduction to Speech Therapy | Free Online Course | Alison

Vorbirea în forma sa de bază este bazată pe motricitate (mișcarea limbii, gurii, a corzilor vocale),
înainte de a fi folosită ca instrument de limbaj și comunicare. Este cea mai complicată sarcină
motrică din corpul uman, deoarece pentru fiecare producție de silabă activăm direct și indirect
peste 100 de mușchi. Momentul tuturor mușchilor pentru a produce o singură silabă este de
milisecunde, prin urmare necesită o planificare motorie foarte complexă. În mod surprinzător,
copiii dobândesc vorbirea în mod spontan, fără îndrumare directă. Se întâmplă pentru că sistemul
nervos, periferic și central, o permite. Dar copiii care nu pot dobândi vorbirea spontan din cauza
deficitului de planificare motrică? Ei vor trebui să o învețe pas cu pas, sunem cu sunet, până la
realizarea întregului instrument. Va necesita acuratețe ridicată, rezistență, credință, sistem de
sprijin și profesioniști calificați pentru a ghida procesul.
Ce este apraxia verbală?
Unul dintre instrumentele importante pe care profesioniștii le pot utiliza în tratamentul apraxiei
verbale constau în principiile învățării verbale motorii, care se adresează naturii acestui fenomen.
VML utilizează tehnici manuale și principii de învățare motrică pentru a preda direct reperele de
bază ale vorbirii pentru copiii cu CAS.
.
Apraxia vorbirii în copilărie (CAS) a fost declarată tulburare motorie de vorbire de către
Asociația Americană de Patologie a vorbirii și limbajului în 2007. Cu toate acestea, până atunci,
era abordată în principal ca o tulburare fonologică și până astăzi, tratamentul CAS nu este
suficient de specific sau clar. Apraxia de vorbire la copii (CAS) este o afectiune neurologica
(pediatrica) de vorbire, in care precizia si consecvența miscarilor care stau la baza vorbirii sunt
afectate in absența unor deficiente neuromusculare.

Copiii cu CAS (Childhood Apraxia of Speech), manifesta inca de la 18 luni/ 2 ani,
simptome precum :
 intarziere in aparitia primelor cuvinte
 numar limitat de cuvinte
 numar redus de vocale si consoane

Intre 2 si 4 ani, odata cu dezvoltarea limbajului, simptomele devin mai evidente, copilul
manifestand greutate in a-si pozitiona corect buzele si limba pentru pronuntie, apar
distorsiuni ale sunetelor, copilul face trecerea cu greutate de la o silaba la alta, imitatia
verbala este deficitara si vocabularul este redus semnificativ. Copilul incearca sa
vorbeasca, dar nu poate.

Un tratament precis va integra cunoștințe din mai multe domenii: comunicare, limbaj, învățare
senzorială, comportamentală, emoțională, cognitivă și motrică. Învățarea motrică se învață de
obicei într-o academie de sport. Scopul său practic principal este de a îmbunătăți metodele de
antrenament în sport și în alte domenii precum muzică sau dans. Utilizarea cunoștințelor de
învățare motrică nu aparține lumii sportului, ci lumii mișcării oriunde există. Una dintre zonele
fascinante ale mișcării este vorbirea.

12 Best Speech Therapy Apps For Toddlers And Preschoolers
Metoda VML (Verbal Motor Learning) Metoda VML a fost dezvoltată în Israel, în limba ebraică,

prin experiențe clinice intuitive cu copiii diagnosticați cu CAS.
Acest sistem are două laturi complementare: nivelul algoritmului/latura organizată și partea
dinamică/flexibilă.
Partea organizată a VML este o latură structurată, integrativă, multidimensională care implică:
1. O evaluare multidimensională a vorbirii folosind o formă de evaluare și un protocol specific;
2. O analiză multidimensională a stării de dezvoltare a copilului folosind o formă de analiză
specifică;
3. Identificarea obiectivelor cheie pentru tratamentul vorbirii și formarea unui plan de tratament
cu o formă de plan de tratament specific
4. Utilizarea a peste o sută de tehnici manuale în tratament
5. Aplicarea principiilor învățării motorii la diferite niveluri și aspecte ale metodei.
VML folosește principiile de învățare motrică prezentate aici în multe aspecte ale tratamentului.
Partea flexibilă a sistemului permite adaptarea sistemului la nevoile specifice ale copilului:
1. Obiectivele tratamentului
2. Tehnici 3.
Tipul de terapeut
4. Locul terapiei
5. Numărul ședințelor în timpul săptămânii și durata acestora
6. Greutăți diferite pentru fiecare obiectiv bazat pe nevoi dinamice
7. Adaptarea sistemului la preferinţele culturale ale copilului.
8. Adaptarea sistemului la nevoile cognitive, linguale și de comunicare ale copilului

Metoda foloseste tehnici manuale specifice, se deruleaza avand la baza un raport de
evaluare si un plan de interventie.

Terapia VML este aplicata cu succes si in Israel, Anglia, Turcia, Polonia, Australia si

Statele Unite. De câțiva ani, metoda este apicata cu succes și la Brașov, în cadrul
Asociației Dicta, unde există terapeuți acreditați. Pentru a fixa o întâlnire, sună la +40 745 135 450.