Asociatia DICTA Brasov - Centrul de terapii pentru copii

Daca nu poti zbura atunci alearga,

MERGI INAINTE.

Dar orice ai face, trebuie sa

Daca nu poti merge, atunci taraste-te,

Daca nu poti alerga atunci mergi,

Asociatia DICTA

Centrul de terapii pentru
Copiii cu dizabilitati

DescoperăUltimele Noastre Proiecte

DICTACentrul de terapii pentru copiii cu autism si tulburari asociate

(tulburări de limbaj, tulburări de comportament, tulburări afective, tulburări psihomotorii, tulburări din spectrul autist etc.), se doreşte a fi acel loc primitor în care copiii vor participa la şedintele de terapie adaptate nevoilor lor precum si la cercuri specifice, menite a ajuta, sprijini si îmbunătăti viata copilului si a familiei sale.

Centrul nostru oferă consiliere sprijin şi îndrumare familiilor care au copii cu nevoi speciale, pentru a trece mai uşor peste aceste probleme.

Copii

Persoane Acreditate

Ani de Experiență

Ore de Terapie

Povestea Noastră

Eu sunt Alexia si acum 9 ani a inceput povestea mea….

Sunt o fetita speciala. Stiu ce inseamna sa plangi, sa devii nervoasa caci nu te poti exprima asa cum altii doresc, sa te aperi asa cum poti de rautatile oamenilor care nu te inteleg, sa suferi – chiar daca multi cred ca nu avem sentimente, sa nu ai incredere in tine…..dar stiu si cum este sa lupti pentru a reusi cat de cat sa te descurci in viata!

Familia mi-a fost alaturi inca de la inceput, chiar daca au fost momente grele uneori, au stiut mereu cum sa lupte pentru mine si sa nu se opreasca!

Dupa atatia ani in care parintii au mers cu mine peste tot si au facut tot ceea ce le-a stat in putere sa ma ajute, au decis sa ajute si alti copilasi impreuna cu familiile acestora , deschizand Asociatia Dicta – D = dorinta ; I = iubire; C = compasiune; T = tarie; A = acceptare

Va ofer si voua echipa care m-a ajutat si care ma ajuta in continuare si imi doresc ca peste ani sa ne strangem de mana si sa spunem “AM REUSIT”!

Cu drag,

Alexia Manciu

2014

Asociația DICTA

S-a înființat "Asociația DICTA"

2022

Proiect „CEStrebuie?! Terapie interactivă după pandemie”

2022

Proiect ''Competente Educative Sporite (CES) pentru copii cu CES''

2023

Proiect "Tehnologie în logopedie"

Dizabilitatea este definită ca o stare fizică, psihică sau mentală care limitează activitatea unei persoane, sub diverse forme.

Obiectivele noastreîn terapie

Obectivele urmărite în cadrul centrului sunt următoarele:

Evaluarea copiilor cu tulburări de dezvoltare
Alcătuirea şi supervizarea programului de terapie pentru copii
Intervenţie (terapie comportamentală sau terapie ocupaţională, în şedinţe individuale sau de grup)
Consilierea psihologică a familiei copilului cu dizabilităţi
Consolidarea încrederii în sine
Depăşirea experienţelor traumatice stresante din trecut;
Descoperirea propriilor sentimente şi trăiri

Dezvoltarea creativităţii;
Depăşirea barierelor de comunicare;
Reducerea anxietăţii;
Socializarea şi inserţia în comunitate;
Informarea publicului larg cu privire la dizabilităţi.

Dragi părinţi, nu uitaţi: DIZABILITATEA NU INSEAMNĂ DEFECT!

Toţi copiii sunt egali şi fiecare copil are dreptul in tesă se joace, să citească, să înveţe şi să-şi construiască un viitor!

Terapii & Servicii Oferite

Logopedie cu aparatura vibrațională

Terapie ocupațională

VML - verbal motor learning

Terapie ABA

Kinetoterapie

Psihoterapie

Terapie senzoriala

Ateliere de creație și socializare

Logopedie

Logopedia are la baza corectarea tulburarilor de limbaj. Prin interventia logopedica se dezvolta abilitati de comunicare eficienta la nivelul limbajului rostit si scris, si deprinderi de folosire-functionare corecta a acestuia.

Ce este logopedia?

Logopedia este un domeniu al medicinei care se ocupă de diagnosticul, prevenirea și tratamentul problemelor de limbaj și comunicare. Aceasta include o varietate largă de probleme, de la tulburări de pronunție până la dificultăți de înțelegere sau utilizare a limbajului. Profesioniștii care lucrează în acest domeniu se numesc logopezi și pot lucra într-o serie de medii diferite, cum ar fi școlile, spitalele, clinicile private și centrele de cercetare.

Care sunt principalele afecțiuni de care se ocupă logopedia?

Logopedia tratează o gamă largă de tulburări de comunicare și de limbaj, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele:

Tulburări de articulare: Acestea apar atunci când copiii (sau adulții) au dificultăți în a pronunța anumite sunete sau cuvinte corect.
Tulburări de fluency sau bâlbâială: Acestea includ bâlbâiala și alte probleme cu ritmul și fluxul vorbirii.
Tulburări de voce: Acestea se referă la probleme cu calitatea, tonul sau volumul vocii.
Tulburări de limbaj receptiv: Acestea implică dificultăți în a înțelege ceea ce spun alții.
Tulburări de limbaj expresiv: Acestea se referă la dificultăți în a exprima gânduri și sentimente prin limbaj.
Afasia: Aceasta este o afecțiune care afectează abilitatea unei persoane de a vorbi, de a scrie și de a înțelege limbajul, de obicei ca urmare a unui accident vascular cerebral sau a unei leziuni cerebrale.
Tulburări de deglutiție sau disfagie: Acestea apar atunci când o persoană are dificultăți sau disconfort la înghițire.

Când trebuie să-ți duci copilul la logoped?

Este important să-ți duci copilul la logoped dacă observi orice semne de întârziere sau tulburări de limbaj. Acestea pot include, dar nu se limitează la, următoarele:

Copilul nu bâlbâie sau nu face sunete de la vârsta de 12 luni.
La vârsta de 2 ani, copilul nu este capabil să combine două cuvinte.
Copilul are probleme cu anumite sunete peste vârsta la care majoritatea copiilor pot pronunța acele sunete corect.
Copilul are dificultăți în a înțelege instrucțiunile sau întrebările.
Copilul are probleme în a-și exprima gândurile sau sentimentele prin limbaj.

Dacă îți faci griji despre dezvoltarea limbajului copilului tău, este întotdeauna o idee bună să consulți un logoped sau un alt profesionist în sănătatea copilului. Ei pot evalua copilul și pot oferi orientare și tratament dacă este necesar.nt

Care sunt dispozitivele medicale moderne care se utilizează în logopedie?

Logopedia a beneficiat de multe avansuri tehnologice care ajută la îmbunătățirea eficienței și eficacității tratamentului. Iată câteva exemple de dispozitive medicale moderne utilizate în logopedie:

Dispozitive de asistență în comunicare augmentativă și alternativă (AAC): Acestea pot varia de la panouri simple cu imagini la dispozitive electronice avansate care permit utilizatorilor să comunice folosind textul sau simbolurile.
Aplicații de terapie de limbaj: Există o serie de aplicații pe care logopezii le pot utiliza pentru a ajuta la tratamentul unei game largi de tulburări de limbaj și comunicare. Acestea pot include jocuri interactive, exerciții de limbaj și multe altele.
Dispozitive de biofeedback: Acestea pot ajuta la vizualizarea modului în care limbajul este produs, permitând pacientului să facă ajustări în timp real. De exemplu, electro-palatografia poate fi utilizată pentru a vizualiza contactul limbii cu palatul.
Dispozitive de amplificare a vocii: Acestea sunt utile pentru persoanele cu slăbiciune vocală sau alte probleme care afectează volumul vocii.
Dispozitive de înregistrare și redare: Acestea permit logopezilor și pacienților să asculte și să analizeze vorbirea.

Cât durează terapiile (în funcție de afecțiuni) și care sunt rezultatele scontate?

Durata terapiei logopedice depinde de natura și severitatea tulburării, precum și de vârsta și motivația individului. În general, terapia poate varia de la câteva luni la câțiva ani.

Tulburările de articulare pot necesita terapie de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de numărul și tipul de sunete care trebuie corectate.
Tulburările de fluency sau bâlbâiala pot necesita terapie pe termen lung, deoarece bâlbâiala poate fi o problemă persistentă. Cu toate acestea, multe persoane cu bâlbâială pot învăța tehnici eficiente de gestionare a simptomelor.
Tulburările de limbaj receptiv și expresiv pot necesita terapie pe termen lung, deoarece acestea pot implica probleme complexe cu înțelegerea și utilizarea limbajului.
Afasia poate necesita terapie intensivă pe termen lung, deoarece leziunile cerebrale care cauzează afazia pot avea efecte profunde asupra vorbirii și limbajului.

Rezultatele așteptate din terapia logopedică variază, dar obiectivul general este de a îmbunătăți abilitățile de comunicare ale individului, ceea ce poate include îmbunătățirea pronunției, îmbunătățirea fluenței și ritmului vorbirii, îmbunătățirea abilității de a înțelege și de a utiliza limbajul, și/sau îmbunătățirea abilităților de deglutiție. În cele din urmă, scopul este de a ajuta individul să comunice mai eficient și să aibă o calitate mai bună a vieți

De ce să apelezi la Dicta?

Există multe avantaje în a alege o organizație sau o asociație reputabilă pentru servicii de logopedie. Acestea pot include accesul la profesioniști bine instruiți și calificați, utilizarea tehnologiilor și tehnicilor moderne de terapie, precum și beneficiul de a face parte dintr-o comunitate care își înțelege și sprijină nevoile

Logopedie

Ce este logopedia?

Care sunt principalele afecțiuni de care se ocupă logopedia?

Logopedia tratează o gamă largă de tulburări de comunicare și de limbaj, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele:

Tulburări de articulare: Acestea apar atunci când copiii (sau adulții) au dificultăți în a pronunța anumite sunete sau cuvinte corect.
Tulburări de fluency sau bâlbâială: Acestea includ bâlbâiala și alte probleme cu ritmul și fluxul vorbirii.
Tulburări de voce: Acestea se referă la probleme cu calitatea, tonul sau volumul vocii.
Tulburări de limbaj receptiv: Acestea implică dificultăți în a înțelege ceea ce spun alții.
Tulburări de limbaj expresiv: Acestea se referă la dificultăți în a exprima gânduri și sentimente prin limbaj.
Afasia: Aceasta este o afecțiune care afectează abilitatea unei persoane de a vorbi, de a scrie și de a înțelege limbajul, de obicei ca urmare a unui accident vascular cerebral sau a unei leziuni cerebrale.
Tulburări de deglutiție sau disfagie: Acestea apar atunci când o persoană are dificultăți sau disconfort la înghițire.

Când trebuie să-ți duci copilul la logoped?

Este important să-ți duci copilul la logoped dacă observi orice semne de întârziere sau tulburări de limbaj. Acestea pot include, dar nu se limitează la, următoarele:

Copilul nu bâlbâie sau nu face sunete de la vârsta de 12 luni.
La vârsta de 2 ani, copilul nu este capabil să combine două cuvinte.
Copilul are probleme cu anumite sunete peste vârsta la care majoritatea copiilor pot pronunța acele sunete corect.
Copilul are dificultăți în a înțelege instrucțiunile sau întrebările.
Copilul are probleme în a-și exprima gândurile sau sentimentele prin limbaj.

Care sunt dispozitivele medicale moderne care se utilizează în logopedie?

Dispozitive de asistență în comunicare augmentativă și alternativă (AAC): Acestea pot varia de la panouri simple cu imagini la dispozitive electronice avansate care permit utilizatorilor să comunice folosind textul sau simbolurile.
Aplicații de terapie de limbaj: Există o serie de aplicații pe care logopezii le pot utiliza pentru a ajuta la tratamentul unei game largi de tulburări de limbaj și comunicare. Acestea pot include jocuri interactive, exerciții de limbaj și multe altele.
Dispozitive de biofeedback: Acestea pot ajuta la vizualizarea modului în care limbajul este produs, permitând pacientului să facă ajustări în timp real. De exemplu, electro-palatografia poate fi utilizată pentru a vizualiza contactul limbii cu palatul.
Dispozitive de amplificare a vocii: Acestea sunt utile pentru persoanele cu slăbiciune vocală sau alte probleme care afectează volumul vocii.
Dispozitive de înregistrare și redare: Acestea permit logopezilor și pacienților să asculte și să analizeze vorbirea.

Cât durează terapiile (în funcție de afecțiuni) și care sunt rezultatele scontate?

Durata terapiei logopedice depinde de natura și severitatea tulburării, precum și de vârsta și motivația individului. În general, terapia poate varia de la câteva luni la câțiva ani.

Tulburările de articulare pot necesita terapie de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de numărul și tipul de sunete care trebuie corectate.
Tulburările de fluency sau bâlbâiala pot necesita terapie pe termen lung, deoarece bâlbâiala poate fi o problemă persistentă. Cu toate acestea, multe persoane cu bâlbâială pot învăța tehnici eficiente de gestionare a simptomelor.
Tulburările de limbaj receptiv și expresiv pot necesita terapie pe termen lung, deoarece acestea pot implica probleme complexe cu înțelegerea și utilizarea limbajului.
Afasia poate necesita terapie intensivă pe termen lung, deoarece leziunile cerebrale care cauzează afazia pot avea efecte profunde asupra vorbirii și limbajului.

De ce să apelezi la Dicta?

Terapie Ocupațională

Terapia ocupaţională este arta şi ştiinţa de a dirija participarea omului spre îndeplinirea anumitor sarcini, cu scopul de a-i restabili, susţine şi spori performanţa, de a uşura învăţarea acelor abilităţi şi funcţii esenţiale pentru adaptare şi productivitate, de a diminua, sau corecta aspectele patologice şi de a promova starea de sănătate mintală.

Terapie Ocupațională

Metoda VML (Invatarea verbala motorie) este folosita pentru tratamentul apraxiei limbajului (Chilhood Apraxia of Speech – CAS).

Ce este apraxia?
Se presupune că apraxia este o tulburare de vorbire neurologică ce afectează abilitatea copilului de a planifica, executa și ordona seriile precise de mișcări ale limbii, maxilarelor, buzelor și palatului care sunt necesare pentru o vorbire inteligibilă. Aceasta este cunoscută ca apraxie verbală. Apraxia orală, pe de altă parte, se referă la dificultățile legate de mișcările nonverbale precum suflatul, pupatul sau lingerea mâncării de pe buze. Copiii cu apraxie verbală sunt capabili să audă și să înțeleagă cuvinte, dar au probleme cu abilitățile motorii necesare pentru emiterea consoanelor și vocalelor în cuvinte rostite. Chiar dacă pronunță corect câteva cuvinte ori fraze (automatisme), ei nu pot imita ceea ce li se solicită.

Care sunt cauzele?
Deși cercetătorii au câteva teorii, cauza exactă a apraxiei nu este încă cunoscută. Unii cred că este rezultatul unui deficit de auz ce afectează abilitatea copilului de a detecta și encoda sunetele vorbirii dintr-o conversație orală. Alții sugerează că apraxia este o problemă de învățare a limbajului; copilul are dificultăți în a costrui un sistem de limbaj similar adultului. Una dintre teorii consideră că micuții pot stoca sunete și silabe în creierul lor dar le lipsește abilitatea de a organiza și ordona în mod constant mișcările necesare producerii vorbirii inteligente. Alții susțin că apraxia este o afecțiune neurologică ce afectează abilitatea creierului de a trimite semnalele potrivite pentru a mișca mușchii implicați în vorbire. Cercetătorii din Anglia au identificat o genă familială legată de apraxie. Totuși, este puțin probabil ca acestă genă să explice majoritatea apraxiilor.

Care sunt semnele?

Încă de timpuriu, copiii pot avea greutăți în învățarea primelor cuvinte:
Gângurit limitat sau puțin;
Primele cuvinte pot să nu apară niciodată,
Mijloacele de comunicare preferate sub doi ani sunt arătatul cu degetul sau emiterea unor sunete guturale (grohăitul);
Primele forme de cuvinte apar după 18 luni fără a se transforma în cuvinte inteligibile până la 2 ani;
Un cuvânt sau propoziție sunt folosite în locul altor cuvinte după vârsta de 2 ani.
Pe măsură ce copilul crește, problemele devin mai specifice:
Poate spune uneori corect cuvinte sau propoziții , dar este incapabil să repete sau să imite când i se solicită;
Erori inconsecvente în vorbire (Ex. copilul poate spune corect ”bebe”, iar data viitoare să spună ”dede”, ”be” sau ”e”);
Folosește puține consoane; poate folosi doar b, m, p, t, d și h;
Depune efort în ”găsirea” cuvântului; adică amintirea și emiterea corectă a cuvântului;
Există o discrepanță semnificativă între ceea ce înțelege copilul (limbaj receptiv) și ceea ce poate pronunța (limbaj expresiv);
Simplifică cuvinte eliminând sau înlocuind sunete (Ex.: ”elefant” devine ”fant”);
Poate spune cuvinte corect, dar vorbirea devine neinteligibilă când propozițiile sunt mai lungi.

Metoda VML a fost elaborata de dr. Elad Vashdi din Isarel pe parcursul ultimilor 20 de ani si a post practicata si invatata mai intai in Isarel, apoi in Australia, Polonia, Slovenia, SUA, Rusia si in alte tari de pe intreg globul. Peste 100 de copii au fost evaluati si tratati in acesti ultimi ani cu Metoda VML.

Metoda VML foloseste o tehnica unica de analiza si interventie, prin promt manual si principii de invatare motorie pentru a-l ajuta pe copil sa pronunte consoanele, vocalele, silabele si, nu in ultimul rand , cuvintele. Ofera solutii si pentru o serie de abilitati preverbale precum: controlul oral-motor, tulburarea senzoriala orala si controlul respiratiei.

Metoda VLM trateaza aspectele motorii ale vorbirii folosind o abordare inter-disciplinara, luand in considerare toate aspectele dezvoltarii copilului.

Metoda VML este un instrument unic in recuperarea tulburarilor de vorbire datorita: numarului mare de tehnici incluse in aceasta metoda, organizate intr-un mod structurat, abordarii inter-disciplinare, cunostintelor ce cuprind mai multe discipline, celor 20 de ani de experienta cu rezultate semnificative bazate pe parcursul mai multor ani de interventie consistenta

Clientela vizată
La început, metoda VML a fost folosită pentru tratarea copiilor cu autism şi apraxie. În ultimii ani, metoda a fost încercată atât pe cazuri prezentând diferite sindroame, cât şi pe cazuri de apraxie cu diferite grade de gravitate, de la copii lipsiţi de orice capacitate verbală şi prezentând forme grave de apraxie orală motorie, până la copii cu tulburări de vorbire minore.

Metoda VML poate fi benefică, de asemenea, pentru adulţii cu apraxie de vorbire. Spre deosebire de apraxia de vorbire infantilă, apraxia de vorbire la adulţi este un sindrom dobândit la o vârstă mai înaintată, în urma unui traumatism cerebral.

Metoda VML îi poate ajuta pe copiii cu apraxie sau cu alte întârzieri de vorbire (în principal cele având cauze de natură motorie). Nu există o limită de vârstă în ce priveşte folosirea metodei, dar planul de intervenţie poate varia în funcţie de vârsta pacientului

Terapia ABA

În limba engleză, prescurtarea vine de la «Applied Behavior Analysis», în traducere – Analiza Comportamentală Aplicată.

Terapia ABA este o abordare a înţelegerii comportamentului şi a modului în care poate fi afectat de către mediul înconjurător.

Terapia ABA

În limba engleză, prescurtarea vine de la «Applied Behavior Analysis», în traducere – Analiza Comportamentală Aplicată.

Terapia ABA este o abordare a înţelegerii comportamentului şi a modului în care poate fi afectat de către mediul înconjurător.

Kinetoterapie

Kinetoterapie (sau Kinetologie medicala) este stiinta care studiaza mecanismele articulare si neuromusculare care asigura omului activitatile motrice normale. Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare efectuata prin programe speciale de recuperare medicala care urmaresc refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional in diverse afectiuni.

Kinetoterapie

Psihoterapia

Ce este psihoterapia?
Psihoterapia, numita si “terapia prin vorbire” este un termen umbrela care include o varietate de modalitati de a ajuta persoanele cu boli mintale si dificultati emotionale sa elimine sau sa isi controleze simptomele pentru a se bucura de bunastare emotionala, mentala si vindecare. Desi in general psihoterapia se bazeaza pe discutii fata in fata intre pacient si terapeut, ghidate de acesta din urma prin intrebari specifice, ea poate fi realizata si in alte moduri: desen, teatru, povesti, muzica sau dans. De exemplu, in cazul copiilor se utilizeaza deseori desenul ca modalitate mai simpla si sugestiva de exprimare, dar si jocurile de rol, care ii ajuta sa comunice.

Ce rol are psihoterapia?
Dezechilibrul psihic, in conceptia psihoterapeutilor, nu reprezinta intotdeauna expresia unei boli, ci isi poate avea originile in anumite traume suferite in trecut, stres emotional, profesional sau in fobii. Odata ce cauzele sunt identificate si tratate cu ajutorul psihoterapiei, simptomele asociate dispar.

Putini oameni stiu, insa, ca psihoterapia poate fi folosita si ca metoda de dezvoltare personala, de introspectie si autocunoastere, optimizare si crestere a adaptabilitatii si responsabilitatii in actiunile noastre.

Psihoterapia poate fi privita, de asemenea, ca o metoda complementara tratamentului medicamentos in diverse afectiuni, cum ar fi:

tulburarile copilariei si adolescentei: tulburari de invatare, tulburari de comportament (ADHD – sindromul hiperkinetic) etc;
tulburarile anxioase: anxietatea generalizata, agorafobia si atacurile de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva, alte fobii, stresul posttraumatic etc;
tulburarile afective: depresia, boala bipolara;
tulburari somatoforme: tulburarea de conversie, tulburarea de somatizare, ipohondria etc.
tulburari legate de adictia de diverse substante: tulburarile datorate abuzului de alcool, droguri, dependenta de nicotina, dependenta de jocuri compulsiva
tulburari de comportament alimentar: anorexia si bulimia
tulburari de personalitate
tulburari de adaptare

Tipuri de psihoterapie
Psihoterapia poate adopta diferite formate in functie de stilul terapeutului si de nevoile pacientului.

Terapia individuala, care implica lucrul unu-la-unu cu un psihoterapeut.
Terapia de cuplu, care implica lucrul cu un terapeut de cuplu pentru a imbunatati modul in care functionati in relatia voastra.
Terapia de familie, care se concentreaza pe imbunatatirea dinamicii relatiilor in cadrul familiilor si poate include mai multi membri dintr-o unitate familiala.
Terapia de grup, care implica un grup mic de indivizi care impartasesc un scop comun. (Aceasta abordare permite membrilor grupului sa ofere si sa primeasca sprijin de la altii, precum si sa practice noi comportamente in cadrul unui grup de sustinere).

Care sunt beneficiile psihoterapiei?
Un avantaj major al psihoterapiei este ca pacientii vor putea sa-si inteleaga sentimentele de anxietate si sa invete cum sa transforme sentimentele negative intr-o perspectiva pozitiva si productiva.

Psihoterapia nu inseamna doar discutie. Si alte tipuri de comunicare contribuie la identificarea radacinii unei probleme emotionale cum ar fi exprimarea prin muzica, pictura, scris si/sau actorie. Faptul ca psihoterapia este un tratament care provoaca foarte putine efecte secundare din cauza neutilizarii de medicamente care induc modificari chimice, face aceasta metoda de tratament sa fie foarte atractiva pentru multi oameni. Pe langa reducerea problemelor psihologice care pot afecta viata unei persoane si pot limita potentialul acesteia, alte avantaje si beneficii pozitive ale psihoterapiei includ:

Dezvoltarea unor abilitati mai bune de relatie.
Intelegerea si atingerea obiectivelor personale.
Depasirea unor boli precum depresia, comportamentele compulsive si tulburarile de alimentatie.
Cresterea increderii in sine.
Dispozitia generala este imbunatatita.
Inlocuieste gandirea negativa cu gandirea pozitiva.
Invata tehnici de relaxare pentru a face fata eficient stresului zilnic.

Terapie Senzorială

Integrarea senzoriala este abilitatea de a acumula si de a selecta informatiile din lumea inconjuratoare, prin intermediul organelor senzoriale si de a corela diferitele informatii astfel incat persoana sa poata reactiona (raspunde) intr-un mod adecvat adaptativ.

Terapie Senzorială

Ateliere de creație

DESFASURAM ATELIERE DE CREATIE TEMATICE, care au loc in incinta Asociatiei DICTA. La atelierele noastre participa copii din asociatie dar si din exterior. Cu fiecare ocazie, copilasii invata sa socializeze mai mult, sa confectioneze diferite lucruri, sa devina independenti.

Ateliere de creație